miercuri, 10 decembrie 2014

In mintea unui stalker....


Observ in tacere de la o vreme o situatie ciudata, cu iz malefic, bolnavicios - de stalking.
(Nu-i gasesc termenul similar in limba romana, astfel ca ma vad nevoita sa ma folosesc de americanisme.)

Cazul este clasic, asa cum vezi in filme, unde psihopatul (psihopat - in traducere psihiatrica este acel individ care comite actiuni antisociale, si are ca trasaturi predominante: lipsa empatiei, abilitate in manipulare, uneori impulsivitate, agresivitate mascata, etc....) asadar stalkerul intra prin orice mijloace in anturajul victimei, ii urmareste cu perseverenta toata activitatea, si isi pregateste "lovituri de gratie",  convins(a) in sinea sa ca asta ii va aduce satisfactie.
 
... De ce reusesc eu sa observ si sa identific astfel de personaje.... chiar nu pot sa-mi explic, eu care sunt asa un ghiocel gingas .... :D ... Dar asta este o alta discutie.

Astazi ma mananca degetele sa scriu despre stalker.

Am fost tentata sa intervin in momentul in care am inteles ca ceea ce observ depaseste stadiul de presupunere, si se manifesta efectiv. Am fost foarte tentata. Tentata in pozitie de atac si fara sa marai ...
Cineva intelept mi-a adus aminte ca prin reactie - hranesti energia, nu o anihilezi. Ii multumesc pentru asta.

Am "dat cu iertare" (vorba inteleptei), si am incercat sa intru in mintea stalkerului. Acum, cand nu sunt eu victima, imi vine mai usor. Nu ma domina nici frica si nici senzatia de sufocare.

Si iata ce mi-a iesit....
STALKERUL ESTE MAI VICTIMA DECAT VICTIMA.
(O denumesc victima pe persoana asupra careia se concentreaza stalkerul, insa cu sensul atribuit in "limbaj de lemn" de catre organele legii, adica subiectul unor actiuni din exterior cu repercursiuni asupra sa)

Asadar.
Stalkerul este victima de fapt.
Nu, nu doar victima propriilor sageti care inevitabil se vor rasfrange asupra sa....

Este victima propriei neputinte in primul rand.

Ce altceva poate motiva o persoana sa se ascunda in spatele unei identitati false si sa urzeasca planuri malefice prin invaluire? Nici nu-ti trebuie scoala in psihopatologie, nici macar nu-ti trebuie prea multa concentrare ca sa intelegi asta....
Isi striga neputinta in gura mare, lasitatea, ca un semnal de alarma...
Nu isi poate asuma nici propriile motive, nici propria identitate, nici responsabilitatea propriilor fapte.

Nu are curaj sa isi priveasca in ochi tinta si sa-i spuna ce simte. In sinea sa se simte mic(a) si nesemnificativ(a). In sinea sa a fost ranit(a), si nu are resurse suficiente sa riposteze pe masura durerii. Nu poate sa ierte, ii lipseste inteligenta emotionala (caracteristica identificatoare a psihopatului in DSM IV TR).

Slab dotat(a) emotional - ia totul instinctiv, animalic. Un animalut micut, totusi. Unul care nu nu are nici forta si nici abilitatea sa atace direct.
Un fel de.... hiena, sa spunem.... savureaza victime pe care nu are curaj sa le atace personal. Astfel ca se infrupta din resturi de la cei mari. De dupa copaci, dupa ce adevaratii pradatori au plecat, si sigur victima e la pamant, fara suflare. Uneori victimele sunt atat de mari pe langa ele, hienele... incat chiar si cu o suflare le-ar destabiliza.

.... Asa e si cu stalkerul.... uneori tinta obsesiei sale este atat de puternica incat l-ar destabiliza din cuvinte. Nici n-ar avea nevoie de forta fizica...
Isi intrevede neputinta, dar nu reuseste sa accepte. Astfel ca va incerca sa-si creeze o imagine de forta, va incerca sa-si demonstreze siesi cu orice pret ca poate...

Din pacate forta nu e similara cu puterea. Dar asta nu stie stalkerul... Demonstratiile de forta nu au nimic in comun cu puterea, dimpotriva... sunt strigate disperate ale slabiciunii....
Complexat(a), cu o imagine de sine distorsionata, incapabil(a) sa simta iubire, incapabil(a) sa isi gestioneze propriile emotii, incapabil(a) sa isi recunoasca propria limitare, incapabil(a) sa se detaseze, incapabil(a) sa isi asume.

Daca ar banui macar ca tot ce face sunt niste zbateri isterice lipsite de utilitate.... si-ar pierde mintile.

E singurul fel in care se poate pacali pe sine cu privire la neputinta sa. Simte ca face ceva, si chiar se crede viclean(a).

Nu las(a), ci viclean(a)....

Egoul are un stil deosebit de a rastalmaci totul in favoarea sa. La un psihopat, datorita faptului ca ii lipseste inteligenta emotionala, egoul preia total functia de conducere. Nu exista nici macar strafulgerari ale constiintei. ... De unde, saracul (saraca)?.... E ingropata bine (la constiinta ma refer) sub molozul fricilor, al limitarilor subliminale....

... Am fost nevoita sa ma opresc din meditatie. Am intrat atat de adanc in mintea stalkerului, incat ma sufocam mai rau decat pe vremea cand eram - la randul meu - hartuita....
E suferinta mare, si e lipsa inteligenta pe nivelul inimii.... prin urmare pare un iad. Se arde, se macina, se sfasie.... si nu gaseste calea spre lumina.... nici macar nu o cauta, nu poate, arde si doare.....