miercuri, 15 aprilie 2015

Cateva consideratii (personale) cu privire la operatiunea „Scoate dom’le morcovul acela din dos, ca nu evoluezi pe baza de constipatie..”

Daca tot am facut pe desteapta – si am scris nenumarate randuri despre o tendinta de contractie a unora, o constipatie morala, comportamentala, ideatica, spirituala – ma vad datoare sa trasez cateva idei despre procedee de decontractie..


Asadar, cateva consideratii (personale) cu privire la operatiunea „Scoate dom’le morcovul acela din dos, ca nu evoluezi pe baza de constipatie..”

Am vorbit mult despre Ego, am scris mult si despre conceptul de Umbra, si astazi am sa le amintesc din nou.

In cateva cuvinte as rezuma scrierea de azi la:
„Fa pace cu Umbra ta, si tot Universul va face pace cu tine” – in varianta psihanalitica;
Sau:
„Arde-ti rolurile egoului, si te vei gasi pe tine, esenta minunata, ratacitoare intr-un labirint al falselor proiectii” – in varianta samanica;
Sau:
„Iubeste-te pe tine insuti, ca esti copilul Tatalui tau” – in varianta crestina.

Stiu ca e usor de aruncat cu concepte, asa ca am sa intru putin in practica, adresandu-ma direct unor cazuri date anterior.

Domnule director de companie, seriozitatea ta poate impune cuiva un fel de ascultare mecanica, insa nu oricui, si dincolo de asta – personal nu-ti foloseste pe termen lung.
Dunga aceea dintre sprancene, si lipsa oricarei schite de zambet – iti aduce un maxim de.... ne-respect - in fapt.
Exact opusul a ceea ce intentionezi, exact situatia pe care incerci sa o eviti, ca nu degeaba se spune ca „de ce ti-e frica de aia nu scapi”.
Umbra ta imi spune ca mustesti a nesiguranta de sine, si daca eu ti-o „miros” din prima, cu siguranta o vor face si altii.
Si te-as intreba: Daca tot esti in acel scaun – n-ar fi oare mai sanatos sa intelegi de buna-voie ca ceva – ceva tot valorezi tu, de te-au numit aia director?
Si daca tot valorezi ceva, ceva ce poate in opinia ta nu cantareste foarte tare, dar in opinia lor – da, cata vreme oricum tu te raportezi la ceea ce gandesc cei din jurul tau despre tine – n-ar fi mai corect sa le validezi votul de incredere?
Lasa naibii incrancenarea, ca afacerile cele mai smechere se fac cu zambetul pe buze – tu nu te uiti la filme?
In loc sa-ti pui fata aia de poker fara sa stii cu ce se mananca adevaratul joc de poker – nu mai bine organizezi un team - building?
Ce? Crezi ca angajatii si partenerii tai de afaceri trebuie tinuti in frau cu biciul la teaca, altfel ti se urca-n cap?
Ti se urca-n cap cu prima ocazie, dragul meu – tocmai in conditiile tale.... tu nu impui respect, tu impui teama, si primul care-si va depasi inaintea ta frica de pierdere – te va face de toata comedia, lasand in istoria ta un drum deschis spre atitudini similare :)
Iar pentru moralul tau si-asa fragil.... asta va fi inceputul sfarsitului, pentru ca in sinea ta exact asta crezi: ca poti pierde in orice clipa.

Nimeni nu te respecta daca tu personal nu te respecti pe tine.

Si nu confunda respectul cu supunerea, cata vreme ai supusi – nu esti cu nimic important, esti doar un mic tiran care taie si spanzura pana se epuizeaza pe toate planurile, dupa care – gata... treci de la sefie la conditia pacientului morocanos si vesnic nemultumit de viata parsiva, care „ti-a dat peste masura”, ca „ti-ai irosit tineretile facand bani, iar acum ii dai pe toti pe sanatate”
Sunt clisee pe care le aud la tot pasul.
Va place mult sa le ziceti. Va simtiti inca putin importanti. Si inca odata doar pe moment...
Ca-n mintea voastra tot mici sunteti. N-ati mai crescut, nici ajutati de boala care v-a dat repaus. Ca tot in exterior va raportati tot bagajul de simtiri.
Am un exercitiu pentru tine, domnule director, inainte sa ajungi un pacient morocanos – incearca-l, poate-ti foloseste:

Dimineata, cand ajungi la birou, ia-ti 10 minute pentru tine: cere sa nu fii deranjat fix 10 minute, si aseaza-te comod in scaunul tau.
Cat mai comod.
Nesimtit de comod.
Intinde picioarele, rezeama-le de birou, sau lungeste-le in fata scaunului, cat sa le simti perfect comode.
Intinde mainile, aseaza-le exact asa cum te simti bine si relaxat.
Stai asa 5 minute, si constientizeaza-ti libertatea musculara, fii atent la tot ce simti in corp, si unde simti incordare – decontracta, fizic. Respira cat mai profund, si fii atent la respiratia ta. Bucura-te de sentimentul de viata, cu fiecare inspiratie.
Urmatoarele 5 minute sa le petreci adoptand o pozitie de putere.
Una in care te simti extrem de impunator, si sigur pe tine in acelasi timp. Una pe care de regula ti-e putin ridicol sa o afisezi chiar in fata vreunui partener de afaceri.
Si simte gustul sigurantei.
Bucura-te de el. 5 minute e suficient.

Studii in domeniul NGP arata ca mentalul tau poate fi conditionat sau ajutat de posturile corporale. Acestea dau o informatie creierului – in sensul pozitionarii tale.
Se vorbeste mult despre decodificarea tendintelor subconstiente prin urmarirea atenta a posturilor corpului.
Ei bine, toti aceia care studiaza in domeniu – au ajuns la concluzia ca relatia e si vice-versa.
Adica iti poti influenta subconstientul, prin posturi care codifica un anumit gen de informatie.

Fa asta directore, in fiecare zi, si vezi ce se intampla.
Rau n-are ce sa fie – ca nu bagi chimicale-n tine.
Si in fiecare zi, incearca putin mai mult detasarea. Macar in cele 10 minute. Fii sigur ca toate „problemele” tale pot astepta, nu se lasa ele „nerezolvate”.
Dar cu o minte limpede.... rezolvarea poate bantui fiecare problema ca o naluca.
La un moment dat este posibil sa treci de la conditia celui care are o problema pentru fiecare rezolvare – la conditia celui care are o rezolvare pentru fiecare problema.... pana se plictisesc „problemele” si se transforma de buna-voie in „exercitii” :)

Tu – carierist incrancenat – citeste mai sus. Se aplica si la tine.
Tine minte ca importanta de sine nu consta in mine crispate, si nici in atitudini scortoase, si mai retine ca nesiguranta se simte subliminal, e o chestie ce transcede comportamentul tau afisat.
Vrei sa darami muntii si sa faci ceva fantastic?
Nu te opreste nimeni si nimic cu exceptia ta.
Tu te conditionezi, tu si numai tu.
Atat cat crezi tu ca poti, exact atat poti. Nimic mai mult, nimic mai putin.
Si cata vreme subconstientul tau e programat pe multi de „nu”... pe si mai multi de „daca”.... ei bine – asta vei primi constant. Subconstientul face regulile.
Tu, cu mintea constienta esti robotelul subconstientului tau care merge pe tipare majoritatea vietii tale.
Esti un adormit in propria viata, le executi pe pilot automat, in cea mai mare parte a timpului.
Suna ciudat si crud, insa asa stau lucrurile.
Crezi ca esti foarte prezent in viata ta? Ia vezi daca-ti aduci aminte cum ti-ai legat sireturile azi-dimineata.... Si zi din prima cum se numeste tipa cu care ai facut cunostinta mai-nainte. Apoi incearca sa reproduci ce ai facut ieri intre 10:45 – 11:26....


Indragostitule.... ce frumoase momente traiesti..... de ce ti le sabotezi cu atata incrancenare?
De ce iti refuzi experienta iubirii, cand de fapt tanjesti dupa asta toata viata ta?
Ti-as vorbi despre iubire zile-ntregi.... dar stiu ca ai sa ma crezi deplasata si rece.... ca tu iubesti cu pasiune, si iubirea mea neconditionata nu contine afecte.....
Dar hai macar putin sa o dezbatem asa cum o simti tu: iubesti un om, il iubesti cu pasiune, si vrei ca iubirea ta sa fie scrisa pe cer cu litere de aur, asa-i?
Vrei ca omul pe care il iubesti (barbat sau femeie – in continuare folosesc genul masculin, doar pentru ca ma refer la tine, OMULE  – orice gen ai avea) – sa fie langa tine in fiecare minut, sa-i simti mirosul care te infioara de fiecare data cand il inspiri, sa-i vezi fata pe care o adori, ai picta-o in mii de exemplare daca ai sti cum.... sa-i saruti adancitura de la baza gatului si sa-ti iei energie din locul acela magic..... si daca ai putea, te-ai transforma intr-un fluture mic si frumos colorat, care sa zboare deasupra fiintei iubite peste tot.... sa nu ramai o clipa lipsit de prezenta acestuia....
E frumos....
Creierul tau produce endorfine, e o senzatie fantastica, indragosteala e cel mai puternic medicament din toate timpurile.

Profita de minunea asta, si bucura-te de fiecare clipa, fii sigur ca daca esti in aceasta relatie – esti pentru ca amandoi simtiti la fel, dar mai ales pentru ca se simte bine, va dati reciproc ceva minunat.

Nu-ti transforma relatia in temnita, strici toata polaritatea pentru nimic.
Nimeni nu intra intr-o relatie de dragul scandalurilor pe procese de intentii.
Asa cum tu iubesti starea de bine pe care ti-o da el, la fel si el ...
Ti-e teama ca-l pierzi?
Ce cauti in relatie de la bun inceput?
Ce poate sa-i schimbe dorinta de a fi cu tine – in afara de o atitudine a ta dizarmonioasa?

Crezi ca te poate insela?
Cu siguranta poate, la fel poti si tu.
Tu de ce nu il(o) inseli? A... il(o) iubesti si te face fericit(a)? Pai si in cazul partenerului tau ce ar fi diferit?

A.... e o credinta a ta ca toti (toate) inseala? Pai.... trist, asta vei si primi, nu pentru ca ei(ele) chiar inseala cu totii (toatele), ci pentru ca in credinta ta exista acest program, prin urmare si cel mai fidel tip dintre tipi va face asta cu tine.... subconstientul tau va avea grija sa creeze toate datele propice pentru a nu-ti contrazice realitatea.
Daca nu reusesti sa il(o) exasperezi cu acuzele tale, ai sa clachezi tu la un moment dat, ai sa gasesti indicii  din piatra seaca, si ai sa le aranjezi in asa fel incat sa rezulte ca da, si de data asta ai fost inselat(a)...

O mica observatie: atata vreme cat fericirea ta depinde de        altcineva – ai s-o cauti cu infrigurare si n-ai s-o gasesti niciodata...
Nimeni nu iti poate da ceva ce nu exista in tine.

Am scris la un moment dat despre experimentul in care unui tip i s-a indus in stare de hipnoza ideea ca in acea sala nu se afla fiica lui.
Nu doar ca nu si-a vazut copilul  care statea fix in fata lui la o distanta de un metru, dar a si VAZUT PRIN EA.
A citit un biletel pe care cineva il tinea in spatele fetitei, in asa fel incat – sa poata fi citit doar daca ar fi dat micuta la o parte.
Omul a citit fara probleme, ca si cand era cel mai natural lucru din lume – ceva ce nu avea cum sa vada... A VAZUT PRIN EA, PENTRU CA SUBCONSTIENTUL LUI ERA CONVINS CA EA NU EXISTA ACOLO.
Fizic nu a contat cu nimic faptul ca ea de fapt era acolo. Nimic din ceea ce el nu continea in mental  – nu exista in exterior. Adica exista, evident ca exista, insa nu si pentru el..

Asa-i si cu fericirea.
O ai in tine – bine, n-o ai – naspa... nimeni nu ti-o da....

Faptul ca tu te poti iubi cate putin pe tine doar daca altcineva, un partener – te iubeste.... te va face sa te iubesti din ce in ce mai putin, cu fiecare relatie.
Pentru ca percepi totul rastalmacit, si nimic nu-ti poate schimba programul din subconstient – cu exceptia ta.

Cum sa faci asta?
Ai sa razi, dar cel mai bine o faci in singuratate.
Adica – ne-cuplat :))
Urmareste-ti gandurile si sentimentele atasate de ganduri, si fii un observator cat mai obiectiv al acestora.
Intreaba-te cat mai des cine gandeste asta, si din ce pozitie.
Determina limitele egoului, ale mentalului inflexibil, dogmatic... vezi cate „dogme” idioate contine, si intelege ca toate palavragelile alea interioare iti creeaza tie viata... sunt parti din programul pilotului tau automat, care e la comanda cea mai mare parte a vietii tale.

Nu da gandul idiot la o parte – gandind „Asta e o tampenie neesentiala” – pentru ca acea tampenie neesentiala face parte din conglomeratul de tampenii care-ti creeaza programe subliminale de-a dreptul dramatice. E un crampei din drama ta.

Si nu da cu pumnul. Nu rezolvi nimic.
Mai bine pune-te la vorba cu gandul. Negociaza. Negociaza pana se plictiseste, pana isi pierde convingerea, pana se suceste in directia pe care ti-o doresti.
Nu fi tiran cu gandurile tale.
Sunt ale tale...
Fii bun cu ele, impaciuitor. Nici o lupta in lumea asta nu creeaza armonie.
E o dizarmonie in plus.

Nu incerca sa supra-scrii, e inutil.... o credinta engramata adanc va rula indiferent de ce spui tu din gura.... treaba ta e in interior, nu in exterior, in subconstient, nu in constient... pana ajunge constientul sa aibe o influenta la programele de baza.... imbatranesti facand afirmatii pozitive. 
Conteaza ce crezi adanc in tine. Afirmatiile fortate nu vor face decat sa-ti creeze in sistem senzatia de minciuna.
Neuronii angrenati in procesele tale psihice vor zice: „Fals!”, si o vor zice de atatea ori, incat mai degraba isi creeaza un program nou-nout de minciuna. Te vei trezi ca esti inconjurat de minciuna sau prefacatorie, si nu vei sti de ce....
De asta – pentru ca te minti singur...
Prin urmare – alege calea prieteneasca: fii cel mai bun prieten al tau, si asculta-te fara prejudecati. Dupa ce te asculti cu atentie, vorbeste cu tine. Bland, deschis, clar, impaciuitor.
Fa pace cu cele mai isterice temeri si complexe, si abia atunci esti liber sa iubesti si sa fii iubit asa cum visezi.
Nu-i usor, dar nu-i nici greu.
E o chestie de determinare.
Cand esti hotarat fara ezitare sa faci ceva – reusesti.
Totul se bazeaza pe intentie. Intentie clara, ferma, sustinuta de sentiment.
Traieste-ti intentia ca pe cel mai frumos sentiment, da-i caldura si sustinere: nimic nu-ti va sta in cale.

Spiritualule profund.... seriosule tu.... Isus radea ca un copil, citeste macar Biblia daca nu ai timp de alte studii ....
La fel si Budha, ca de aia apare in statuete cu rasul acela pe toata fata. Aia e expresia iluminarii...
Intelege ca Dumnezeu e-n toti si-n toate.... mediteaza la asta.... mediteaza mult, si adu-ti aminte cuvintele astea de fiecare data cand te erijezi in „luptator al luminii”...
Cu cine lupti tu, luminosule, cu Dumnezeu?
Lasa filmele cu balauri si dragoni, ca pana sa ajungi la arhetipuri – ai de lucrat la tartacuta...
Cu intunericul nu se lupta draga pacifistule care esti... se aprinde lumina pur si simplu.
Si daca ai probleme cu lumina.... vezi la intrerupator, nu da cu nuiaua-n intuneric, ca nu rezolvi nimic....

Pentru inceput – citeste mai sus la indragostiti.
Fa pace cu tine, dar mai ales afla cine esti. Afla-ti Sinele, nu roluri de moment. Azi esti X, maine esti Y.... nu lupta cu efectele, ca dai degeaba – mergi la cauze.
Detecteaza limitele Egoului, si abia apoi poti intelege cate ceva din spirit. Crezi ca daca ti l-ai reconfigurat cu masca spiritualului – gata, te-ai iluminat? Crezi mata.... dar crezi degeaba.
Cata vreme plange inima-n tine de cate o cauza „dreapta”.... te asigur ca mai ai.
Din ce pozitie judeci tu ce-i drept si ce nu?
Pozitionalitatea este intotdeauna a egoului. La fel si nevoia de orice fel.
Constiinta pura nu are nevoi.
Nivelul la care te crezi – acela al iubirii neconditionate – nu contine afecte, nu contine drame, nu contine judecati de valoare.
Lasa sabia jos... si vezi-o in picioare cu varful in jos (+)
Las-o-asa.
Fa meditatie pe ea – 10 minute pe zi. Creeaz-o si re-creeaz-o in minte, si nu lasa plictiseala sa te distraga.
Cand mentalul tau e destul de antrenat incat sa o poti vedea cu ochii mintii exact in acelasi fel, cu lux de amanunte – de fiecare data, poti trece la etapa urmatoare: respiratia. Invata sa respiri.
Ajuta la expansiunea constiintei.
Si cand esti capabil sa faci rugaciunea inimii pe respiratie fara sa te ia cu ameteala dupa a treia incercare.... atunci esti pregatit sa faci primii pasi in lumea spiritului. Nu uita, modestia e vitala. La fel si tacerea.
Tacerea e cheia.
Taci cat mai mult, invata sa asculti. Pana la urma te vei auzi si pe tine.
Eu sunt ezoterist de „scoala veche”, sau „old-school” – din umila mea experienta iti spun ca mintea e inselatoare.
Nu crede tot ce gandesti, pana nu ai ajuns la capacitatea de a fi tacut in interior.

Retine ca echilibrul este esential. Orice traire de-a ta care te consuma pe dinauntru, fie ea cat de „luminoasa” o consideri tu.... e de fapt o polarizare in exces.
Una dintre legile Kibalionului – este cea a Polaritatii.
Iubirea ta plina de afecte pentru omenire, nevoia ta obsesiva de a fi bun – nu este nimic altceva decat o polarizare in exces pe un sens.
Nu esti iluminat, nu esti nici mai bun, esti doar dezechilibrat.
Faci rau atat in jur cat si tie personal – dar asta e o alta poveste.
Stii.... nu exista crime mai atroce decat cele comise in numele spiritualitatii.
Vezi la Ego – de cate ori te loveste melancolia sau seriozitatea.

Citeste cat mai mult. Lasa luptele, intai invata ce e aia Lumina, si-abia apoi vezi ce ai de facut.
Citeste tot. Nu fa economie. Nu te fixa pe un autor. Nu te rezuma la doua tratate de ceva. Citeste, citeste, citeste.... fa-ti singur o idee despre spirit, dar numai dupa ce ai studiat cu atentie ce zice fiecare.
Pana atunci – poate iti ordonezi putin si mentalul – antrenandu-l zilnic.

Nu ai rabdare?.... Ai „treaba” in lumina?.... Ce stii tu despre Lumina, in afara de cateva clisee?.... Cand vreodata are sa iasa ceva constructiv din stereotipie?
Citeste dragul meu. Lasa teoriile alea care te indeamna sa simti numai cu inima. Tu inca nu ai acces la inima. Calea catre inima trece prin ordonarea mentalului.
Mentalul.... siretul.... cu cat e mai galagios si mai ne-focusat, cu atat te impiedica sa-ti auzi Sinele.
Citeste, informeaza-ti mentalul ca exista si aia... si aia.... arata-i cate variante de adevar au fiecare, si intre timp educa-l sa fie linistit.
Abia apoi incepi sa simti cu inima.
Abia apoi te bazezi pe informatiile Sinelui, dupa ce ai luat contact cu el.
Pana atunci.... cai verzi pe pereti.....