vineri, 30 decembrie 2016

Depresia de sărbători

Statistic, de sărbători rata sinuciderilor crește. Cei mai mulți oameni decid să-și ia viața de sărbători. Pentru că depresia de sărbători este un fenomen deja cunoscut. Pentru care oamenii de știință nu au găsit încă un leac.

Ok, nici nu au încercat încă.
Asta pentru că noi încă cercetăm scindat, într-o paradigmă materialistă.
Probabil când vom crește mai mari, vom învăța importanța unificării, pentru că, nu-i așa? - sunt atât de interconectate aceste domenii de studiu. Așa cum, pentru a deveni un matematician, întâi trebuie să înveți să scrii și să citești.
Pași în această direcție facem.
Experimente celebre în comunitatea științifică – au fost deja făcute de către un fizician și un matematician împreună. Despre aceste experimente am aflat de la un profesor doctor român, specialist în genetică, microbiologie – care afirmă că de aceste descoperiri aduc cele mai importante beneficii spre evoluție în medicină. Iată.

Omul cu o structură psihică fragilă se decompensează în perioadele de sărbători. Atunci când singurătatea se resimte cel mai puternic. Din păcate, vorbim despre un cerc vicios.
Singurătatea nu este o cauză a dezastrului personal, ci este un efect.
Dar omul, în durerea lui – nu judecă așa. Omul se simte singur, și crede că din cauza singurătății este nenorocit.
Nu poți să vii de sărbători și să-i zici că-i singur pentru că el însuși alege asta, și că face asta de multă vreme, nu-i părăsit de sărbători, că-l termini cu nervii. Nu te poate crede, pentru că deja chimia din creierul său este compromisă. Tiparul său judicativ este deja setat într-un sens prăpăstios. El nu mai are aceleași repere ca și tine, echilibrat sau cel puțin funcțional.

Și văd în spațiul media psihologi, sau consilieri în dezvoltare personală (nu am cum să înțeleg cum este posibil să fie legalizată această ocupație – fără studii în psihologie la bază) care dau sfaturi oamenilor aflați în această situație. Mă trec toate transpirațiile.

"Să încerce să se gândească la lucruri pozitive"

Pe bune, mă? Dar cât de retard să fii, bre, că nu-mi revin din draci. Să încerce să se gândească la care lucruri pozitive, că ar trebui fix tu să știi prea-bine că fix asta nu poate, c-ar face-o și fără sfatul tău mort, specialistule care ești, numai că creierul său nu prea mai captează serotonina, și cu chimia nu te pui. Acest neurotransmițător numit serotonină este produs atât în creier cât și în organism. Dar cea mai mare parte – în tractul gastro-intestinal, surpriză. Aceasta este eliberată și sintetizată în creier. Mai precis, la nivelul glandei pineale. Cu secreție redusă din acest hormon, numit și hormonul fericirii – procesul psihic al omului este, din punct de vedere al procesului  chimic ce stă la baza sa – denaturat.

Să-i zici unui om cu depresia deja instalată – să gândească pozitiv – este ca și când l-ai sfătui pe-un om cu un picior amputat să încerce să se plimbe cât mai mult, de preferat prin păduri, eventual trasee montane. Sau pe unul fără o mână – să tricoteze.

Mă refer la specialiști. Care se presupune că au studiat chestiile astea bazice, chiar dacă nu s-au specializat în psihologia clinică. Ești dator să cunoști, pentru că pe tine se bazează omul când intră-n cabinet, chiar dacă tu nu te bagi la patologie, tu ești ăla care o recunoaște, și îndrumă mai departe spre cabinetul potrivit nevoii omului.

Am eu o vorbă tare dragă, preluată de la oameni mari – și anume că dacă nu ai ceva bun de zis, mai bine taci.

Mă pun în pielea omului decompensat, ascultându-te pe tine, intervievat în calitate de specialist care dai sfaturi pentru ăștia cu probleme ca mine. Nu doar că nu mă simt ajutată, dar mi se amplifică sentimentul de neputință, tu punctând că trebuie să gândesc pozitiv ca să fiu bine, iar eu nu pot asta, nu că nu vreau, nu pot, asta aș căuta eu la tine – un pont care să mă facă să pot.
Cu această ocazie, încrederea mea în ajutorul unui specialist ca tine devine nulă, așa că mi-ai distrus și șansa de a călca pragului vreunui cabinet pe viitor. Iar tulburarea depresivă nu trece fără ajutor. Este una dintre cele mai severe afecțiuni, și de la sine nu se duce, din păcate. Și cu tratament pe două planuri se duce greu, abia se ține pe linia de plutire.

Cu ocazia asta poate caut ajutor în altă parte, cum ar fi un maestru spiritual, care îmi va face capul pătrat cu noțiuni luate după ureche, adaptate la scenarii personale, și în scurt timp voi reuși să mă transform. Voi deveni un promotor fanatic al gândirii pozitive, scriind pe toți pereții că iubirea îmi conduce viața și voi folosi multe cuvinte cu lumina divină în moț, voi deveni la rândul meu un maestru spiritual, și voi "ajuta" la rândul meu mulți alți oameni dispuși să se mintă oricum, numai să-și găsească o ancoră spre viață. Asta până într-o zi când voi constata că din armatele de îngeri pe care mă bazez – nici măcar unul nu m-a reparat, de fapt. Și-atunci îmi voi amplifica starea inițială, dar nu mă voi lăsa ușor, căci voi pune totul pe seama atacurilor energetice din partea oponenților mei invidioși, întunecați, și voi insista să-mi schilodesc puținele sinapse neuronale – luptând cu draci. Voi deveni un veritabil luptător al luminii, perpetuând conflictul în lume.
Asta în cazul bun, în care nu mi-am pus ștreangul de gât imediat după ce te-am ascultat 3 minute aberând.

Eu am învățat pe pielea mea că vorba trebuie chibzuită mereu. Că are putere mare. E legare și dezlegare. Iar omul deja legat are nevoie de înțelepciunea, utilitatea vorbelor tale, sau de tăcere. Tăcerea vorbește mult, dacă știi s-o practici. E vorba de chimie și-aici. Și de fizică.

Dacă ar fi să dau un sfat unui om cuprins deja de tristețe, i-aș zice să facă un efort să stea-n lumina soarelui, chiar dacă e frig, chiar dacă n-are chef. Lumina stimulează producția de vitamină D, vitamină care promovează secreția serotoninei. O oră în timpul zilei să facă un efort de voință și să stea cu ochii-n soare.
Apoi i-aș zice să-și ajute corpul mâncând carbohidrați simpli. Și proteină cu conținut de triptofan, un aminoacid din care se produce serotonina. Carne de pui, carne de curcan, banane, nuci, fasole, brânză, iaurt.
Exerciții fizice moderate aș sfătui omul să facă. Măcar 10 minute pe zi. Sau masaj. Rezultă că ajută la stimularea secreției de serotonină în corp, deși nu s-a găsit explicația medicală în acest sens. Un acupuncturist ar explica totul, vorbind despre circuitele energetice ale corpului.
Și l-aș mai sfătui să se uite la filme. La comedii să se uite. Cât mai multe comedii. De unul singur nu are cum să gândească pozitiv, dar filmul îl introduce într-o stare de semi-hipnoză, iar subconștientul este ajutat de acțiunea filmului să-și învioreze procesele.
De asemenea, n-aș ezita să spun că autodiagnosticarea nu este recomandată nici în acest caz, nici în altele, astfel că ingerarea de substanțe recomandate altora este INTERZISĂ.
Și dacă omul nu se poate abține, că sunt câteva tulburări prin prisma cărora omul face abuz de substanțe – să înghită un magneziu. Dar să nu depășească doza recomandată pe zi, că nu se-ajută, ci se strică mai rău. Vorbim de procese chimice care se derulează conform unor scheme precise.

Știu toate teoriile, că la teorii suntem ași toți. Știu că unii ar dori să vorbească acum despre suflet, despre conștiință, despre lumina divină, despre inimă. Dar aș reaminti respectuos că sufletul, conștiința, inima, spiritul, spune-i cum vrei – se manifestă într-un trup format din carne și oase, formate din undă\particulă, care funcționează ceas pe anumite principii. Conștiința se manifestă cu ajutorul acestui creier, prin procesele sale prestabilite, iar acest creier este cel mai sofisticat mecanism existent pe fața pământului. Nu există sisteme care să egaleze complexitatea creierului. Nu există celulă în corp care să nu co-depindă de creier.
Co-depindă. E cu vice-versa.
Spre exemplu cea mai mare cantitate de serotonină este produsă în tractul gastro-intestinal (Ca să vezi că vorba aceea nu-i de aruncat, care zice că dragostea trece prin stomac :)))))))) ). De acest hormon beneficiază creierul, metabolizându-l. Din punct de vedere al particulei.
Tot ce este particulă este și undă.
Iar unda are diferite planuri de vibrație, în acord cu informația conținută. Tot ce există conține informație. Energia, în orice formă de condensare, undă, particulă – este informație care vibrează. Astfel că această serotonină, cu rol reglator la nivel cerebral, deși este dezbătută doar ca particulă, nu trebuie ignorată, sau considerată drept informație săracă.
Tot ce este particulă – este undă în același timp. Să nu uităm asta.
Ezoteriștii vorbesc despre importanța glandei pineale în procesul iluminării, sau, mă rog, al evoluției spirituale. În același timp, medicina vorbește despre serotonină, hormon metabolizat fix în glanda pineală, reglator al stării de fericire, deschidere, bună ființare a omului.

Sper că aceste mici indicii, zise într-un mod destul de comprehensiv – vor ajuta. La deschiderea apetitului spre înțelegere. Mă refer în primul rând la cei care își asumă (calificat sau nu) să îndrume oameni spre vindecare.

N.B. – A nu se înțelege că doar serotonina este responsabilă de procesul reglator în cazul depresiei sau altor afecțiuni psihice. Un simplu articolaș de blog nu ar putea cuprinde un domeniu atât de vast și complex, astfel că rog cititorul, ca de fiecare dată, să lectureze cu mintea deschisă, și să nu se oprească aici.

Numai bine.