sâmbătă, 27 mai 2017

Fumatul ucide, mâncați margarină, că are vitamine.

Eu fumez. 

De mulți ani fac asta, și, personal, de-a lungul anilor nu am avut probleme de sănătate. Este cazul meu, corpul meu, cu rutinele mele de viață. 
Știi, fiecare corp are o dinamică unică, asta o spun și doctorii. Se tratează pacientul, nu boala. Pentru că unul  are alergie la peniciline, nu-i poți administra nimic din spectrul penicilinelor, altul nu răspunde la anumite combinații de substanțe nici să-i faci mantre, altul a luat o săptămână vitamina C cu niște paracetamol și e ca nou, deși părea că-i gata să-și dea duhul. Unul bea un ceai de tei și doarme dus, altul înghite neuroleptice cu pumnul, și numără oi, capre, delfini și pureci până dimineață. Fiecare organism are o dinamică proprie. Ne alimentăm diferit, metabolizăm diferit, avem procese hormonale diferite, ADN-uri diferite, și, mai ales, avem aparate psihice diferite. 
Nu mai este un secret că toate bolile din lumea asta au un trăgaci emoțional. Igiena psihică salvează vieți. Pe bază de stres te îmbolnăvești, îți agravezi stările de dezechilibru, apoi ”te cureți”.

Revenind la oile mele.
Eu fumez. 
De câte ori iau pachetul de țigări în mână, văd o imagine sinistră, cu oameni desfigurați de boală, cu copii în posturi horror, și chiar cu cadavre.

E o imagine pe care subconștientul meu este nevoit să o metabolizeze zilnic, în mod repetat. Iar acest proces - CU SIGURANȚĂ - îmi va dăuna sănătății în timp. 

Pentru că subconștientul omului nu are discernământ. Nu discerne valoarea de adevăr - neadevăr, de corect - greșit, de moral - imoral. Ceea ce primește prin repetiție - înregistrează ca atare și formează un fișier ”.exe” în consecință. 

Mă întreb, zi de zi, de ce s-a ajuns la asta. 
Cum este posibil ca milioane de oameni din lumea largă să fie programați în mod deliberat spre boală și moarte.

Repet, ca să fiu sigură că nu am fost neclară pe undeva.
Fumatul poate dăuna sănătății în multe cazuri. Depinde de om, de organismul său, de programele sale unice. Știu cazuri de oameni care au trăit până la 97 de ani - fumând. Au murit de bătrânețe. Fără probleme de sănătate. Știu cazuri de oameni care au murit tineri fiind, de cancer la plămâni, ei nefumând niciodată în viața lor.
Viața bate filmul.

Fiecare om răspunde diferit la orice stimuli din lumea asta.

Totuși, există o chestie comună tuturor: faptul că în instanța subconștientă a psihicului, ceea ce înregistrează în mod repetat - devine tipar. 
Program. 

Omul se programează prin repetiție în subliminal. În subliminal se depozitează toate imaginile, sunetele, mirosurile pe care le trăiești zi de zi, în special acelea pe care nu le remarci în mod conștient. Poate sunt prea rapide ca să le observi, poate sunt prea subtile și tu ești preocupat de altceva. 
Oricum, în mod conștient poți observa, reține, procesa între 7 - 13 itemuri concomitent. 
Niciodată mai mult. 
Dar în jurul tău, zi de zi, oră de oră, minut de minut, se petrec sute de chestii concomitent. Chiar dacă nu le observi, tu treci pe lângă zeci de mașini, biciclete, pietoni, câini, pisici, muște, păsări, clădiri, pomi, flori, panouri, afișe, etc.... etc.....
Toate acestea se stochează spre procesare în majoritate direct în subliminal. Pentru că mintea conștientă este setată să funcționeze într-un mod economic, bazat pe interesul și folosul de moment al persoanei. 

În subliminal - se împart, din nou, în mod economic. 

Cele care nu prezintă importanță deosebită, sau multe dintre cele care se reprimă în mod voit - se stochează în instanța denumită ”inconștient”. Acest inconștient cuprinde cea mai mare cantitate de informație din viața unui om. Sunt chestii, chestiuțe și chestioaie pe care nu le-ai observat niciodată, sunt chestii pe care le-ai uitat (crezi tu) definitiv, sunt chestii pe care nu ai dorit niciodată să le înțelegi / rezolvi în viața ta, sunt miliarde de biți de informație stocată în cea mai obscură zonă a psihicului.

Cele care par să prezinte o anume importanță, cum ar fi cele care se repetă în mod sistematic, cele care au un impact în emoțiile noastre de orice fel - se stochează în subconștient, cu valoare de executare. Subconștientul este responsabil de tipare. Acesta nu este dotat cu discernământ, nu deține preferințele conștientului, nici dorințele acestuia, ci este dotat cu un uimitor mecanism de executare a unei rute neuronale creată.

Instanța conștientă este responsabilă cu procesarea informațiilor care intră în limitele / pragurile simțurilor noastre (auz, văz, gust, miros, tactil) tot în modul economic. Adică procesăm doar acele informații care ne sunt folositoare supraviețuirii și intereselor intelectuale și emoționale de moment. Din mii de imagini înconjurătoare, vom fi întotdeauna receptivi la cele care țin de siguranța noastră fizică (evitarea accidentelor, otrăvirii, lovirii, rănirii fizice sau emoționale, etc), la cele față de care avem un interes intelectual (temele de la școală, sarcinile de la serviciu, studiile de interes personal), și cele față de care avem un interes emoțional (relațiile cu persoanele dragi - părinți, copii, iubiți, prieteni, colegi, etc).

Aceste trei instanțe ale psihicului, fiecare cu traba sa pe de-o parte, pe de altă parte au o interconectare uimitoare.
Există interactivitate.
Informația se transmută între instanțe, în funcție de dinamica vieții unui individ.
Spre exemplu, așa cum se depozitează din conștient direct în zona inconștientă - ele pot exploda la un stimul aparent nesemnificativ - direct în zona conștientă, declanșând ieșiri necontrolate, aberante uneori, ceea ce catalogăm de regulă drept ciudățenie personală, bizarerie de moment.
Dar cea mai fantastică și uimitoare este legătura dintre subconștient și zona conștientă.
Omul simte, spre exemplu, o atracție de neînțeles spre ceva sau cineva, atracție care vine din tiparele sale executate ceas în zona subconștientului. Sau are o predilecție către anumite mirosuri / gusturi / imagini / sunete / senzații tactile, la fel și o aversiune față de altele. Tipare executate în subconștient. Bazate pe repetiție și pe impact emoțional. Ne place să credem că suntem speciali, că facem alegeri deosebite, remarcabile prin originalitatea lor, dar toate acestea sunt speciale doar prin mecanismul extraordinar de execuție din subconștient, motorul, dacă vrei - conștientului nostru, de altfel sărac în resurse comparativ cu celelalte două din spate, zonele de feed-back și execuție.

De aceea au fost create reclamele. De aceea nu contează neapărat dacă este o reclamă amuzantă sau enervantă, bună, proastă, pertinentă, impertinentă. Tot ce contează este că se repetă, are impact în subconștient, care va crea o preferință în elecție, bazată pe familiaritate. Nu contează dacă-ți place reclama sau nu. Niciodată nu a avut scopul de a câștiga popularitate prin calitate. 
Repetiția este suficientă. 
Nu, repetiția este CHEIA. Esența. Scopul.

Acestea fiind spuse (nicidecum impresii proprii, ci informație empirică) - ce crezi tu, omule, că se întâmplă cu psihicul tău, cu viața ta, dacă ai zi de zi în mână imagini cu oameni desfigurați de boală, morți?

Dacă fumatul nu reușește să te omoare, ei bine, cu siguranță pachetele țigărilor pe care le ții în mână zi de zi - vor face asta.
Vor înregistra în subconștient programe de auto-distrugere.
Subconștientul nu are discernământ, are doar mecanisme precise de execuție.

Ceea ce este și mai curios, este că această preocupare pentru așa-zisa conștientizare a populației cu privire la nocivitatea unui produs de larg-consum - se îndreaptă DOAR CĂTRE ȚIGĂRI. 
În timp ce - la margarină, spre exemplu (unul dintre cele mai nesănătoase, perverse, nocive produse ever), nu doar că nu există avertizări pe ambalajul produsului, dar sunt permise chiar reclamele favorabile,  părinții sunt îndemnați să-și hrănească copiii cu acest plastic fluid, pentru că este sănătos și conține vitamine și minerale.
la fel cu mezelurile, cu legumele și fructele stropite cu toate otrăvurile pământului și coapte la cerere pe repede-nainte. legume și fructe care nu se alterează cu lunile. Legume și fructe pe care le mâncăm zi de zi, în speranța că vom plezni de sănătate.

Cum, cum este posibil și legal așa ceva? Unde este preocuparea spre sănătatea cetățeanului consumator?

Am lucrat într-un spital renumit în zona de vest pentru medicii deosebit de competenți în domeniul lor de specialitate. M-am ocupat de achiziții. Inclusiv de achiziția meniurilor zilnice pentru pacienți, pe categorii de afecțiuni. În caietul de sarcini am avut surpriza să regăsesc margarină la micul dejun. 
Pe bune?
Știu că există un buget fix pentru meniuri, buget stabilit prin lege, aici nu este vorba de alegerea unui manager de spital sau altul. Este vorba de statul care impune. De legile care  apără interesele cetățeanului, plătitor, de altfel, pentru toate acestea. În fiecare lună, o parte din veniturile fiecărui om care beneficiază de gratuitate în sistemul sanitar - este virată în conturi ale statului. Omul plătește pentru aceste ”gratuități”. Nimic din ce-i gratis, nu-i gratis, e plătit în avans chiar. E plătit și dacă se beneficiază vreodată de vreun serviciu medical, și dacă nu.

Doamne-ferește să fii bolnav. Că mai primești și margarină la micul - dejun. Plus salam, parizer și alte nebunii.
Ca să fie treaba treabă.

Unde-i grija pentru binele cetățeanului în această speță?
Cred că au fost prea ocupați cu această campanie de ”conștientizare” în privința fumatului, săracii. Și, știm deja că intelectul este limitat la un număr redus de itemi concomitenți.....
Atât de redus, încât, uneori nici măcar o sarcină nu este finalizată optim.

Iată, fumatul, de-acum în colo, CU SIGURANȚĂ va ucide. Și fumătorii și nefumătorii. Că imaginile nu iartă. Nu e ca și când le văd doar fumătorii. Le văd și vânzătorii din magazine, și cei care produc aceste mostruozități de ambalaje, și cei care își achită cumpărăturile la case de marcat din super-marketuri, și rudele, prietenii, colegii (de la mic la mare) fumătorilor. 
Toți.

Mă-ntreb dacă a existat o dezbatere reală între specialiști înainte de a da o lege atât de tembelă.
Nu sunt o adeptă a teoriei conspirației, dar sunt o adeptă convinsă a teoriei prostiei crase a acestei rase, numită rasa umană.
Prostie crasă, iremediabilă.
Prostie pură, necontaminată de niciun microb răzleț al vreunui sâmbure de istețime.
Prostie nealterată, vie, vivace.
Prostie activă, productivă. 
Că mama proștilor e mereu gravidă. Și pare să fie nemuritoare. Cu sabia-n teacă, luptându-se ca-n filme cu toți nemuritorii pământului. 
Câștigând mereu.